Ce sunt Codul Bunelor Maniere, Eticheta și Protocolul?
Probabil ai auzit de foarte multe ori despre codul bunelor maniere și cum trebuie acesta respectat. Pe de altă parte, sunt sigur că ai auzit și despre a respecta eticheta la un eveniment, sau, îndeosebi în zona diplomatică, că există un anumit protocol.
Deși la prima vedere par aceleași lucru, pot să vă zic că nu e chiar așa.
În acest articol mi-am propus să explic diferența între ele, să îți dau exemple despre ce presupune fiecare și să îți ofer o înțelegere mai bună despre cum funcționează acestea în societate.
Ce sunt bunele maniere?
Definiția dicționarelor
În lima română, conform dex.ro, cuvântul manieră are următorul sens:
MANIÉRĂ, maniere, s. f. 1. (La pl.) Mod de a se comporta sau de a se prezenta în societate; comportare, ținută. ◊ Codul manierelor elegante = ansamblu de reguli privitoare la buna purtare în societate. ♦ (La sg.) Politețe, amabilitate; bună-cuviință.
Pentru că etimologia cuvântului manieră ne spune că acest substantiv vine din limba franceză, să vedem care este definiția pe care ne-o dă dicționarul Larousse.
Façons habituelles de parler et d’agir en société. – Modul obișnuit de a vorbi și de a se comporta în societate.
Aisance et politesse dans la façon de se présenter et de se tenir. – Naturalețe și politețe în felul în care cineva se prezintă și comportă.
Ce îmi place la definițiile din dicționare este că explică foarte clar că manierele sunt de fapt niște principii de viață pe care o persoană și le poate asuma.
O persoană manierată va comunica și se va comporta (în primul rând) cu naturalețe, politețe și amabilitate față de cei din jur.
Manierele în societate
Manierele nu sunt reguli exacte, ca în fizică sau matematică, ci este modalitatea generală prin care alegem să ne comportăm în societate.
Este în strânsă legătură cu educația noastră, în special cea primită la vârste fragede, în familie, de aici și expresia „cei 7 ani de-acasă”. Adică sunt acele principii pe care le învățăm de la părinți, bunici, familia apropiată sau școala.
Codul bunelor manière, deci, este setul de principii care stau la baza unui comportament civilizat în societate.
Manierele sunt o calitate interioară a unei persoane.
Cine a scris Codul Bunelor Maniere?
Există mai mulți autori care au scris despre bune maniere.
La nivel internațional, probabil cele mai cunoscute cărți de bune maniere sunt „Emily’s Post Etiquette”, care a fost revizuită de Emily Post Institute și a ajuns la ediția a 19a, și „Ghidul de bune maniere moderne” semnată de actrița Liv Tyler și bunica sa Dorothea Johnson.
Despre bune maniere au scris și autori români, iar cea mai populară carte este „Codul bunelor maniere astăzi” semnată de Aurelia Marinescu.
Ce este eticheta?
Definiția dicționarelor
În limba română, definiția etichetei conform dex.ro este :
ETICHÉTĂ, etichete, s. f. 3. Fig. Norme de comportare riguros stabilite la curțile monarhilor, în relațiile dintre diplomați etc.; p. ext. reguli convenționale de comportare (politicoasă), întrebuințate în relațiile dintre membrii unei clase, ai unei societăți etc. – Din fr. étiquette.
Conform dicționarului francez Larousse, definiția etichetei este :
Ordre de préséance, cérémonial observé dans une réception officielle; formes cérémonieuses dans les relations; protocole : Se plier aux exigences de l’étiquette. – Ordinea de precădere, ceremonial observat la o recepție oficială; forme ceremoniale în relații; protocol: a respecta exigențele etichetei.
Istoria cuvântului „etichetă”
Cuvântul Etichetă/Etiquette, așa cum îl înțelegem noi astăzi, a apărut prima oară la curtea regelui Ludovic al IVlea (Regele Soare) al Franței (1638-1715).
În timpul petrecerilor fastuoase pe care acesta le organiza la Palatul Versailles, era nevoit să amplaseze în gradini etichete (adică înscrisuri amplasate fizic în gradini) astfel încât nobilimea și curtenii săi să cunoască ce au și ce nu au voie să facă.
Mai precis, reguli clare pe unde să se deplaseze, să nu calce florile, locurile etc.
Bineînțeles, eticheta la curtea Regelui Soare era mult mai sofisticată de atât, regulile fiind multe, obligatorii, aplicate despotic, iar nerespectarea lor putea înseamna înlăturarea de la curte sau sfârșitul carierei politice.
Tipuri de etichetă
Vom auzi de multe ori că există mai multe tipuri de etichetă sau „eticheta la …”, în funcție de locație, eveniment sau activitate.
Așadar, putem spune că avem mai multe tipuri de etichetă:
- Eticheta la întâlnirile de afaceri (business etiquette);
- Eticheta în societate (social etiquette);
- Eticheta la români, francezi, englezi, arabi, etc.;
- Eticheta la restaurant;
- Eticheta la teatru;
- Eticheta la operă;
- Eticheta la cinema;
- Eticheta la birou;
- Eticheta atunci când mergi în vizită;
Lista poate continua.
Fiecare locație, eveniment sau grup socio-cultural are proprii regulile de bună funcționare.
Respectarea etichetei nu reprezintă altceva decât conștientizarea acestei specificități, acordarea de respect pentru acele reguli de bună funcționare și contribuirea la bunul mers al lucrurilor.
Prima carte despre etichetă
Prima înscriere despre reguli de etichetă a apărut, totuși, cu mult timp înaintea domniei Regelui Soare.
„Maximele lui Ptahhotep” este un set de instrucțiuni scrise de Vizirul Ptahhotep în jurul anului 2400 î.e.n..
Vizirul era poziția cu cel mai înalt rang de la curtea unui faraon în Egiptul Antic.
Ptahhotep, ce depășise deja vârsta de 110 ani, a primit girul faraonului Djedkare Isesi ca fiul său să îl urmeze în funcție.
Dat fiind faptul că fiul lui Ptahhotep nu aveam înțelepciunea tatălui tău, vizirul a trebuit să îi lase instrucțiuni clare despre viața la curte și în societate, atfel încât acesta să îl poată sluji pe faron.
Multe dintre instrucțiunile lăsate de vizir erau, de fapt, reguli de etichetă la curte și societate, ca de exemplu:
„Dacă ești un om cu autoritate, ai răbdare când asculți vorbele petiționarului; Nu îl opri până nu își descarcă toată povara despre care a plănuit să îți vorbească.”
Lucrarea „Maximele lui Ptahhotep” a fost tradusă și în limba română de către colegul meu Andrei Pop, are 28 de pagini și o poți găsi cumpăra de aici.
Ce este protocolul?
Definiția dicționarelor
Din nou, mergem la dex.ro pentru a afla definiția în limba română.
PROTOCÓL, protocoale, s. n. […] 3. (La sg.) Totalitatea formelor și a practicilor de ceremonial care se aplică la festivități oficiale în relațiile diplomatice; serviciu însărcinat cu organizarea oficială a ceremonialului. ♦ P. gener. Reguli (de conduită) care trebuie respectate în societate. – Din fr. protocole, germ. Protokoll.
În franceză, conform dicționarului Larousse, definiția cuvântului protocole este:
Ensemble des règles établies en matière d’étiquette, d’honneurs, de préséances dans les cérémonies officielles ; service chargé de les appliquer: Respecter le protocole. Usages conformes aux relations entre particuliers dans la vie sociale. – Ansamblul regulilor stabilite în ceea ce privește eticheta, onorurile, precăderea la o ceremonie oficială; serviciul responsabil pentru aplicarea lor: respectă protocolul. Uzuanțele dintre relațiile indivizilor din societate.
Din cele două definiții, reiese clar cum protocolul se aplică și în cadru oficial, dar și în societate.
De menționat, totuși, că protocolul are și un înțeles în domeniul juridic (cu sensul de act sau document), dar și în domeniul IT&C (cu sensul de reguli în care două sau mai multe dispozitive conectate comunică între ele).
Indiferent de domeniul la care face referire, protocolul implică standardizare.
Tipuri de protocol
În funcție de domeniul sau organizația unde se aplică, există mai multe tipuri de protocol :
- Protocolul Administrației Prezidențiale;
- Protocolul Casei Regale;
- Protocolul Guvernului;
- Protocolul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO);
- Protocolul Parlamentului European (PE);
- Protocolul Primăriei.
Ca un exemplu, ghidul de protocol NATO, cel cu care a trebuit să lucrez în pregătirea anumitor evenimente conține detalii precum : locul exact unde își vor așeza generalii/amiralii caschetele înaintea unei cine oficiale, unde stă familia unui comandant pe timpul ceremoniei de schimbare a comenzii unui comandament, care este ordinea de precădere la o ceremonie, ce trebuie să facă persoana care escortează un VIP înainte, în timpul și după o vizită oficială, etc.
Ce vreau să subliniez este faptul că ghidul de protocol NATO este scris astfel încât să răspundă oricărei întrebări despre o anumită situație care un organizator/gazdă sau un oaspete ar putea să o aibă.
Există protocol și pentru companiile private?
Din exemplele de mai sus s-ar putea înțelege că un protocol poate exista doar unor instituții guvernamentale sau inter-guvernamentale de anvergură, dar nu este așa.
Protocolul există și în cadrul companiilor private.
Este o chestiune de standardizare, iar în cazul companiilor aceste reguli pot fi puse în alt format și denumite diferit, precum „cod de etică”, „regulament de ordine interioară” sau „reguli de bună funcționare”.
Indiferent cum se numește, acest set de reguli are o singură menire: de a standardiza și armoniza, astfel încât să se evite confuzia, neînțelegerile sau interpretările greșite, în special pentru membrii din afara organizației.
Protocolul unei entități, publice sau private, crează, în final, o armonie în interacțiunile umane.
Direfența dintre protocol și etichetă
Dacă eticheta se referă la un set de reguli general valabile și acceptate de societate sau anumite grupuri socio-culturale, protocolul pe de altă parte este un set de reguli stricte, care se vor aplica la fel, indiferent de situație.
Ambele au rolul de a facilita relațiile între oameni, fie că e vorba de angajați în mediul privat sau oficiali înalți.
Concluzie
Bunele maniere se referă la principiile care o persoană și le asumă pentru a arăta respectul său în societate. Acestea se învăță în familie, în școală, și sunt parte a societății civilizate.
Bunele maniere nu devin niciodată învechite pentru că principiile care stau la baza lor sunt nemuritoare.
Eticheta este aplicarea principiilor bunelor maniere într-o situație specifică. Eticheta evoluează o dată cu societatea. Pe măsură ce comportamentul nostru în societate se schimbă, și normele de etichetă vor ține pasul cu el.
A avea bune maniere sau a respecta eticheta este o chestiune de principii și de asumare personală. Nerespectarea acestora poate avea implicații la nivel de imagine personală.
Protocolul este un set de reguli clar definite, pe care toți membrii unei organizații sau cei care intră în contact cu organizația trebuie să le respecte. De multe ori există personal specializat care se ocupă de implementarea protocolului, iar nerespectarea acestuia poate avea implicații la nivel de funcționalitate. Diferența mare între bune maniere, etichetă și protocol este că priemele două se referă mai mult la relațiile interpersonale, pe când cea din urmă de relațiile interorganizaționale sau interinstituționale.
În încheiere, vreau să îți spun despre episodul de podcast pe care l-am realizat cu Dana Gonț, jurnalist și blogger, în care am vorbit despre politețe, bune maniere și educație. Poți asculta podcastul în aplicația ta preferată de streaming, găsești lista de aplicații aici, sau poți să ne vezi pe YouTube.
