De ce a fi introvertit nu implică a fi antisocial
Deseori, cei introvertiți se regăsesc în poziția de a fi taxați dur de către societate pentru că nu sunt la fel de sociabili cum societatea se așteaptă de la ei să fie. Ajung, astfel, să fie etichetați ca fiind „nesociabili” sau „insociabili”, care sună cel puțin la fel de dur.
În dicționarul român vei găsi că opusul lui „sociabil” este, într-adevăr, „nesociabil” sau „insociabil”. Pentru o persoană mai moderată, tăcută sau liniștită este greu de înțeles de ce inclusiv limba pedepsește atât de grav un comportament care nu se ridică la un nivel ridicat de entuziasm așteptat parcă de societate atunci când vine vorba de interacțiunea socială.
Dacă nu socializezi continuu – oricând, oriunde, cu oricine – nu înseamnă că ești nesociabil, ci că doar că ai o limită care este setată mai jos decât așteptările societății. Sau poate că doar ți-ai consumat bateria socială într-un anume moment și ai nevoie de o pauză. Ceea ce este perfect normal și sănătos, mai ales dacă ești o persoană cu tendințe de introvertit.
Însă această limită nu ține de o alegere personală, ci mai degrabă de felul în care suntem construiți fiecare dintre noi: unii avem o reziliență mai mare la stimulii externi, alții mai mică. Așadar, hai să descoperi trei diferențe dintre o persoană introvertită și una antisocială.
Cei introvertiți au un nivel de energie diferit de cei extravertiți
O persoană care tinde să fie mai des introvertită evită interacțiunile sociale deoarece nu mai are energie pentru ele.
Nu le evită pentru că nu îi place socializarea sau să creeze conexiuni cu alți oameni, ci doar pentru că, la un moment dat, bateria socială i s-a terminat și are nevoie să o reîncarce.
Altfel, cu bateria pe minim, un introvertit ar putea mai degrabă lăsa impresia că nu îi place să fie acolo: limbajul nonverbal îl va trăda.
Prin comparație, un antisocial va evita interacțiunile sociale dinadins, indiferent de nivelul de energie pe care îl are. De fapt, conceptul de baterie socială la antisociali nu există.
Antisocialii evită socializarea pentru că nu găsesc nicio plăcere în asta și nu vor să creeze conexiuni cu alți oameni. Iar acest lucru nu ține de personalitate, de cât de introvertit/extravertit este un anumit om, ci de o alegere deliberată de a nu da curs invitației la socializare.
Importanța cercului social pentru introvertiți
Un lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că introvertiții au un cerc social. Poate fi unul mai restrâns, de persoane plăcute, prieteni buni, apropiați, dar acest cerc social există.
Într-adevăr, introvertiții tind să fie mai rezervați cu oamenii pe care nu îi cunosc încă, dar socializarea este o plăcere pentru ei și niciodată nu se sfiesc să o facă în preajma grupului lor.
Pe de altă parte, un antisocial nu are un grup social și nu își dorește unul. Ei au cunoștințe, contacte, dar rareori se investesc în a dezvolta relații de durată, autentice cu cei cu care interacționează.
Antisocialii se țin departe de problemele altora, de discuții lungi sau de a petrece mult timp cu o singură persoană. Ceea ce este exact opusul de ce ar face o persoană introvertită.
Este în natura celor introvertiți să manifeste grijă și empatie
Prin natura lor, persoanele introvertite sunt empatice și se implică emoțional în relațiile pe care aleg să le dezvolte. Persoanele mai calme, sensibile sau introvertite sunt conștiente atât de propriile emoții, cât și de emoțiile celor cu care interacționează.
Intenția lor este de a nu-i face pe alții să se simtă în disconfort sau de a le răni sentimentele. Ceea ce este o intenție nobilă, bună pentru interacțiuni armonioase.
Antisocialii, pe de altă parte, sunt mai impulsivi în reacții, acționând fără să țină cont de impactul pe care îl au asupra sentimentelor celor din jur.
De cele mai multe ori, antisocialii nu sunt conștienți de sentimentele lor sau ale celor din jur. În fapt, ei pot chiar încălca normele simple de conviețuire și relaționare în societate.
Astfel de mituri și preconcepții aduc un deserviciu persoanelor mai calme, sensibile sau cu tendințe de introversiune. Îi face să fie confuzi și să se refere la ei înșiși conform unor standarde nerealiste, nesănătoase, uneori impuse sau induse de societate.
Cum în societatea occidentală extraversiunea este văzută ca un standard spre care ar trebui cu toții să mergem dacă vrem succes, indiferent de natura noastră, persoanele introvertite se pot simți copleșite și demotivate.
Dacă te regăsești în ce am descris mai sus sau dacă ești un introvertit care vrea să afle cum să-și folosească calitățile, atunci te invit marți, 6 iunie, de la ora 20:00, la webinarul gratuit premium „Cele 5 SuperPuteri Subapreciate ale Introvertiților”. Înscrie-te aici, notează-ți evenimentul în agendă, și hai să descoperi cum să reușești ca introvertit într-o lume construită pentru extrovertiți direct de la un introvertit care, în ciuda acestui fapt, a reușit să lucreze cu peste 4.000 de persoane.
Tu ce alte criterii mai ai în vedere atunci când diferențiezi între un introvertit și un antisocial? Spune-mi în comentarii.